Expoziție dedicată lui George Coșbuc la Arhivele Bistrița-Năsăud, cu obiecte unicat și manuscrise inedite
Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud găzduiesc o expoziție organizată cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc. Evenimentul aduce în fața publicului obiecte personale, fotografii și documente expuse pentru prima dată.
Printre piesele de rezistență se numără parpalacul și pălăria poetului, o mașină de scris veche, dar și numeroase fotografii de familie. „Se știe că George Coșbuc obișnuia să poarte un parpalac ca acesta. Am expus și o pălărie, dar și fotografii cu familia lui Coșbuc. Apare Leon Coșbuc, fratele poetului, dar și verișorii săi – între care Viorel Pupăză, care a și participat la primul război mondial. Avem peste 200 de documente ale familiei Coșbuc din fondul Anton Coșbuc, nepotul poetului”, a declarat Cornelia Vlașin, directoarea Arhivelor Bistrița-Năsăud.
Expoziția include și piese originale, articole de ziar și schițe legate de traducerea capodoperei „Divina Comedie” de Dante. George Coșbuc este autorul primei traduceri integrale în limba română a operei dantesche. În vara anului 1902, poetul a călătorit în Italia și a petrecut câteva săptămâni la stațiunea balneară Riva del Garda pentru tratament și odihnă. Contactul direct cu peisajele italiene menționate de Dante i-a servit drept inspirație și documentare pentru vasta sa lucrare de traducere și comentare.
„Am găsit câteva elemente care ne conduc spre această concluzie. Sunt și foarte multe schițe de cronologie analizate: știm foarte bine că George Coșbuc a fost pe undeva obsedat de traducerea Divinei Comedii. A și călătorit în Italia, a vizitat stațiunea Riva del Garda. Se trezea la ora la care credea că Dante a creat – doar ca să surprindă apusul sau răsăritul soarelui așa cum l-ar fi putut vedea și Dante. A mers și în Veneția să vadă fabricile de care se spunea că ar fi fost folosite drept sursă de inspirație când Dante a descris Infernul”, a adăugat Cornelia Vlașin.
Vizitatorii pot admira și ediții princeps ale unor volume semnate de Coșbuc – „Fire de tort”, „Eneida” și „Antologia sanscrită” –, două registre ale ședințelor societății Virtus Romana Rediviva, unde poetul și-a prezentat primele creații, precum și 29 de poezii în manuscris. De asemenea, este expus registrul nașterii poetului, cu data de 20 septembrie și botezul în 21 septembrie, însoțit de mențiunea „studiente la gimnasyum”.
Alte documente dezvăluie aspecte mai puțin cunoscute din viața poetului: articole de ziar publicate în 1904 care consemnează apariția lucrărilor sale, ierbarul Gimnaziului din Năsăud din 1881 – cu plante culese chiar de Coșbuc – și o fotografie unicat cu Alexandru, fiul poetului, la vârsta de un an. Această din urmă piesă marchează și tragedia din 1915, când decesul fiului său într-un accident de mașină a dus la degradarea poetului, care, sfâșiat de durere, nu a mai ieșit din casă și a refuzat să mănânce. Experiența tragică a pierderii unicului său fiu a avut un impact dramatic asupra lui George Coșbuc, care s-a stins trei ani mai târziu.
„Ar fi foarte multe de spus despre Coșbuc, despre profunzimea versurilor sale, chiar dacă la prima vedere par simple. Pentru mine, poezia lui Coșbuc reprezintă nu doar universul satului său, ci și profunzimea sufletului nostru. Nu este o personalitate extrem de importantă doar pentru Bistrița-Năsăud, ci pentru întreaga Românie. Avea în spate o cultură uriașă. Vorbea multe limbi străine, știa latină, greacă, sanscrită. A susținut foarte mult pe transilvănenii care treceau Carpații în vechiul Regat”, a mai spus Cornelia Vlașin.
Evenimentul a fost completat de elevii de la Școala Gimnazială nr. 1, împreună cu profesoara lor, Nicoleta Toma.
