Radiografia unui eșec ecologic, social și financiar: Pârtia Cocoș din Bistrița
Într-un studiu realizat de Alexandra Deneș, o elevă în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic INFOEL, s-a adus în atenție nemulțumirea bistrițenilor față de Pârtia Cocoș, care a fost o investiție de 4,4 milioane de euro. Rezultatele arată că 73% dintre respondenți nu ar recomanda această pârtie altora și 70% sunt foarte nemulțumiți de serviciile oferite. Această pârtie a fost privită de comunitate ca o investiție problematică, iar studiul subliniază impactul negativ pe care l-a avut asupra mediului.
Lucrările de amenajare a Pârtiei Cocoș au dus la defrișarea a aproape 5 hectare de pădure, punând în pericol biodiversitatea locală. Construcția sa a implicat nu doar defrișări, ci și o utilizare masivă a zăpezii artificiale, care necessită un consum considerabil de apă și energie, contribuind astfel la o amprentă de carbon semnificativă. Alexandra Deneș a subliniat că sezonul de funcționare este extrem de limitat, iar calitatea zăpezii artificiale este discomfortantă pentru utilizatori.
În cadrul lucrării, ea a aplicat un chestionar online pe 152 de bistrițeni cu vârste între 16 și 67 de ani. Rezultatele au arătat că 28% dintre respondenți nu au vizitat niciodată pârtia, iar 30% au fost acolo o singură dată. Dintre cei care au fost, 70,64% s-au declarat nemulțumiți de calitatea pârtiei. Aceste statistici indică o atracție scăzută pentru această destinație, care ar trebui să fie un loc de divertisment și sport.
De asemenea, majoritatea bistrițenilor consideră că cheltuielile asociate amenajării Pârtiei Cocoș sunt o risipă, cu 71% dintre respondenți exprimându-și opinia că această investiție nu aduce suficientă valoare comunității. Problemele au fost agravate de alunecările de teren între 2018 și 2021, care au necesitat intervenții costisitoare din partea municipalității, inclusiv alocarea a 180.000 lei pentru a stabiliza zona afectată.
Istoricul amenajării Pârtiei Cocoș începe în 2011, când s-a aprobat studiul de fezabilitate, iar Primăria Bistrița a contractat un credit de 20 milioane lei pentru a susține proiectul. Cu toate acestea, condițiile meteorologice adverse au restricționat funcționarea pârtiei, care a fost operativă doar câteva zile pe an, în ciuda eforturilor considerabile de investiție.
Pârtia Cocoș este văzută ca un exemplu de eșec în managementul ecologic, iar Alexandra Deneș a propus soluții pentru îmbunătățirea acestui proiect, plasându-l într-o lumină mai favorabilă prin propuneri de optimizare a utilizării resurselor. Impactul social pozitiv al pârtiei se referă la oportunitățile de recreere și locurile de muncă generate, dar aceste beneficii sunt eclipsate de nemulțumirea populației și de provocările ecologice cu care se confruntă acest proiect.
