Două schelete umane descoperite în biserica din Arcalia
Recent, arheologii Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud au realizat cercetări arheologice la fosta Biserică Evanghelică din Arcalia, situată în comuna Șieu-Măgheruș, în cadrul unor lucrări planificate pentru instalarea unui sistem de încălzire în pardoseală și a unei centrale termice pe gaz.
Echipa de cercetători, formată din arheologii Radu Zăgreanu, Angelica Moldovan și Alexandru Brehuescu, a desfășurat studii care au relevat dovezi despre trecutul bisericii. Aceasta se află pe un mic promotoriu, în apropierea unui pârâu, iar cercetările au început după realizarea unui sondaj arheologic în 2022, în care a fost identificată fundația veche a edificiului.
Investigațiile recente au descoperit fundații din piatră de cca. 1,70 m adâncime, vechi, ce susțin structura actuală a bisericii. În plus, în zona sacristiei, la o adâncime de 1,80 m, a fost găsit un sicriu de lemn slab conservat, care conținea un schelet uman. De asemenea, în strana dreaptă a naosului, a fost identificat un sicriu cu un schelet deranjat, păstrând doar fragmente ale membrelor inferioare.
Cercetările din zona de interferență dintre pronaos și naos au scos la lumină fundații târzii, databile în secolul XVIII, sugerând variate intervenții de-a lungul timpului asupra structurii inițiale a bisericii. Arheologii au menționat că aceste descoperiri indică existența unei faze timpurii de construcție, ce a suferit modificări ulterioare prin adăugarea de elemente din cărămidă și prin consolidări.
Construcția bisericii a fost completată în jurul anului 1800, iar forma sa actuală datează de la începutul secolului XIX. De asemenea, se știe că în 1863, un incendiu a afectat turnul bisericii, care a fost ulterior dotată cu o orgă, construită în 1907 de Carl Leopold Wegenstein.
După exodul sașilor transilvăneni, în 1977, biserica a fost preluată de comunitatea ortodoxă, iar ultimele lucrări de reparație au fost finalizate în 1997. Aceste cercetări arheologice au evidențiat nu doar importante aspecte istorice, ci și provocările conservării patrimoniului cultural din zonă.
