Creștere îngrijorătoare a consumului de țigări electronice și alcool în rândul elevilor din Bistrița-Năsăud
O cercetare sociologică realizată în anul școlar 2025–2026 pe un eșantion de 1.365 de elevi din învățământul liceal și profesional din județul Bistrița-Năsăud evidențiază o creștere a comportamentelor cu potențial de adicție. Marja de eroare a studiului este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%.
Comparativ cu ediția anterioară, fumatul zilnic a crescut de la 17% la 23% dintre elevi. Utilizarea zilnică a țigărilor electronice și a dispozitivelor similare a urcat de la 8% la 19%. În cazul alcoolului, 41% dintre respondenți au raportat cel puțin un episod de intoxicație în ultimele șase luni, față de 34% anterior. Participarea la pariuri sau alte forme de jocuri de noroc în ultimele 12 luni a crescut de la 19% la 22%.
În rândul elevilor care au pariat, apar indicatori asociați unui comportament problematic: 25% au declarat că au simțit nevoia de a paria sume tot mai mari, iar 19% au mințit sau au ascuns față de persoane apropiate câți bani au folosit pentru pariuri.
În ceea ce privește drogurile, consumul autodeclarat rămâne redus pentru majoritatea substanțelor, însă contactul indirect cu fenomenul este mai extins. 37,9% dintre elevi cunosc cel puțin o persoană care a consumat canabis, iar 13,2% declară că li s-a oferit canabis cel puțin o dată în ultimul an. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că tinerii sunt supuși unei presiuni sociale de a consuma droguri, deși doar aproximativ unul din zece afirmă că a resimțit personal o asemenea presiune.
Cercetarea atrage atenția și asupra sănătății emoționale: 50,3% dintre elevi afirmă că în ultima săptămână au fost afectați destul de mult sau foarte mult de îngrijorări legate de diferite aspecte ale vieții, 41,5% au fost afectați de stări de nefericire, tristețe sau depresie, iar 37,9% au fost afectați de tensiune sau încordare.
Consumul digital și comportamentele asociate
O componentă distinctă a cercetării din 2026 a analizat consumul de produse digitale. 73,2% dintre elevi utilizează rețelele sociale în fiecare zi, iar în zilele fără școală 66,9% petrec cel puțin patru ore pe platforme precum Instagram, WhatsApp, Facebook, TikTok sau Snapchat. Aproape jumătate dintre respondenți, 49,4%, consideră că petrec prea mult timp pe social media, iar 23,5% afirmă că se simt nervoși sau deprimați atunci când nu pot accesa aceste aplicații.
Jocurile video sunt asociate și cu cheltuieli financiare: 16% dintre elevi au cumpărat cu bani reali elemente din jocuri în ultimele 30 de zile, 35% declară că într-o lună obișnuită cheltuiesc bani în joc, iar 4% ajung la sume de peste 300 de lei lunar.
Factorii de protecție și nevoia de sprijin suplimentar
Studiul evidențiază și aspecte pozitive. 83% dintre elevi spun că au cel puțin un prieten în care pot avea încredere, iar 88% se simt foarte sau destul de în siguranță în zona în care locuiesc. Familia rămâne principala resursă de sprijin: peste 90% dintre respondenți afirmă că părinții știu, de regulă, unde se află și cu cine își petrec timpul liber.
„Aceste relații reprezintă un important factor de protecție, dar datele arată că sprijinul familiei și al prietenilor, deși esențial, nu este suficient în sine”, a explicat Ovidiu Puiu, doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Potrivit acestuia, adolescenții au nevoie și de adulți pregătiți, servicii accesibile și programe de prevenție care să îi ajute să înțeleagă riscurile, să ia decizii informate și să ceară ajutor la timp. Programul REBOUND încearcă să răspundă acestor nevoi, completând resursele naturale de sprijin ale tinerilor cu un modul complex care îmbină educația, prevenția și sprijinul comunitar.
Cele două cercetări sociologice realizate în 2024 și 2026 au fost coordonate de dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru și psihoterapeut specializat în prevenirea și tratarea adicțiilor, și de Ovidiu Puiu, doctorand în cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, sub coordonarea prof. univ. dr. Felicia Cornelia Macarie. Activitatea de cercetare a fost realizată cu sprijinul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Bistrița-Năsăud, al Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud și al studenților voluntari din cadrul Departamentului de Administrație și Management Public al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (Universitatea Babeș-Bolyai, extensia universitară Bistrița).
